Bucharest, my love

E deja 8 august... Mai e putin si nebunia va reincepe... Admitere, intrat sau nu la buget, ramas sau nu in Bucuresti, job in Brasov sau in Bucuresti?, etc. Iar eu abia m-am apucat de invatat (daca se poate numi "invatat" ce am facut eu in ultimele zile). Dar sa nu ne panicam. Totul va fi bine, one way or another. Desi gandul ca mi-as putea petrece urmatoarele 12 luni departe de Bucuresti (most of the time), imi da fiori reci pe sira spinarii. De ce? Pentru ca m-am obisnuit cu acest oras imens (in comparatie cu oraselul meu natal), cu zgomotul, cu agitatia... cu miile de posibilitati pe care acesta ti le asterne in fata ochilor si pentru care tu poti sa optezi la orice ora din zi si din noapte... Si mai ales pentru ca acolo se afla o mare parte dintre prietenii pe care mi i-am facut in ultimii trei ani. Cu care probabil nu m-as vedea prea des oricum, dar care ar fi acolo, aproape, la un telefon distanta... Si, nu in ultimul rand, pentru ca acolo e El. Nu intentionez sa il caut, nu imi doresc sa il vad... dar gandul ca, undeva, in haosul capitalei, traieste si el, imi ofera un soi de liniste interioara. Intr-un fel, il simt mai aproape... chiar daca distanta dintre noi ramane aceeasi, indiferent de orasul in care ne aflam...

Today i'm in the mood to party. Let's hope my girls are in the same mood! :)

P.S. Ramasesem datoare cu un clip minunat ;)