Poate fi dificil sa te schimbi, dar cu siguranta nu este imposibil. Si da, poate fi infricosator, dar asa se intampla atunci cand iti parasesti "zona de confort". Cam in aceasta situatie ma aflu eu. Simt ca fac primii pasi catre ceva nou, catre ceva ce nu imi este familiar (de care m-am mai lovit, dar mult prea rar pentru a ma simti confortabil in prezenta sa) si imi este teama. Teama de necunoscut, teama de mine. Dar stiu ca "totul va fi bine". Stiu ca ma indrept in directia cea buna. Si chiar de nu o fi asa, cel putin este ceva... diferit. Cel putin schimb niste coordonate si asta o sa ma ajute sa rup cercul vicios al intamplarilor care se repeta over and over again...Things will work out just fine, in the end. Trebuie sa ma maturizez si eu la un moment dat si sa imi infrunt toate fricile si toti demonii si sa descopar cine sunt cu adevarat.
I'm still weak sometimes. I still get angry sometimes. I still wish that things were different sometimes. And I still get lost in memories of good and bad times every now and then. Dar stiu ca asa este normal. Stiu ca it takes time. Stiu ca, meme si on n'oublit jamais, on vit avec. Si povara devine in timp usor de purtat. Si poate ca, la un moment dat, se transforma in altceva... intr-o amintire bittersweet care iti aduce un zambet in coltul gurii. O poveste pe care le-o spui nepotilor si pe care o incepi cu "a fost odata ca niciodata...".
:)
P.s. O piesa "emo" din tineretile mele si mai "emo". Mi-am reamintit cat de mult o iubeam/iubesc last nite, in Club Mojo (great place, btw!).
P.P.S.: Multumesc! :)
Sursa foto: weheartit
you go, girl! >:D<
RăspundețiȘtergereaştept cu interes şi partea a doua. and remind me, please, to send you an electronic book about all the small stuff in our lives. small stuff which we always see as the biggest deal ever.
RăspundețiȘtergere