Home again, dupa doua saptamani si mai bine de stat in Capitala.
Still, I won't be home too long. Pentru ca, da, am intrat la masterul dorit, desi nu in termenii doriti. Cu alte cuvinte, am prins abia un loc la taxa (am fost a 21a, iar locurile bugetate erau doar 12...), insa lucrurile s-au aranjat in asa fel incat sa pot sa raman, chiar daca sunt nevoita sa bag in buzunarele facultatii o suma frumusica, si anume 2500 RON. Mda... Sunt mai multi cei carora trebuie sa le multumesc, oricum, pentru posibilitatea de a sta in continuare in Bucuresti, dar ii voi mentiona in special pe B (for lots of reasons, besides providing me a place to live), pe A si pe Mom. :)
Ultimele saptamani s-au lasat cu muuulte schimbari. Am intrat la master, dupa cum spuneam, si nu numai... Schimbarile s-au produs si in viata mea sentimentala si m-au luat pe sus. Adica, nici pana in acest moment nu pricep ce mi se intampla. Insa presupun ca e de bine, asta tot aud in jurul meu, asta imi si doresc, desi deocamdata inca nu constientizez acest lucru.
He came back into my life. Once more. And I took a leap of faith. Once more. And I'm very, but very, confused. Once more. Unde o sa duca toata povestea asta, reinnodata parca pentru a miliarda oara? Incerc sa fiu prezenta in viata mea mai mult ca oricand, sa imi traiesc Schimbarea pe care am inceput-o nu demult... asa ca e firesc sa ma intreb daca ultimele evenimente legate de El sunt ceea ce imi trebuie. Problema e ca habar nu am. Si aceasta nebuloasa imi cam face zile (sau, mai bine zis, minute, cateodata ore) negre, de intrebari fara sfarsit...
Nesiguranta, teama, sunt inca aici. Desi El s-a intors. Desi he says all the right words.
I guess time will tell. Mai mult de atat, nu stiu. I guess I have to take it slowly... one day at a time. And hopefully, things will work out just fine. Whatever that means.
Still, I won't be home too long. Pentru ca, da, am intrat la masterul dorit, desi nu in termenii doriti. Cu alte cuvinte, am prins abia un loc la taxa (am fost a 21a, iar locurile bugetate erau doar 12...), insa lucrurile s-au aranjat in asa fel incat sa pot sa raman, chiar daca sunt nevoita sa bag in buzunarele facultatii o suma frumusica, si anume 2500 RON. Mda... Sunt mai multi cei carora trebuie sa le multumesc, oricum, pentru posibilitatea de a sta in continuare in Bucuresti, dar ii voi mentiona in special pe B (for lots of reasons, besides providing me a place to live), pe A si pe Mom. :)
Ultimele saptamani s-au lasat cu muuulte schimbari. Am intrat la master, dupa cum spuneam, si nu numai... Schimbarile s-au produs si in viata mea sentimentala si m-au luat pe sus. Adica, nici pana in acest moment nu pricep ce mi se intampla. Insa presupun ca e de bine, asta tot aud in jurul meu, asta imi si doresc, desi deocamdata inca nu constientizez acest lucru.
He came back into my life. Once more. And I took a leap of faith. Once more. And I'm very, but very, confused. Once more. Unde o sa duca toata povestea asta, reinnodata parca pentru a miliarda oara? Incerc sa fiu prezenta in viata mea mai mult ca oricand, sa imi traiesc Schimbarea pe care am inceput-o nu demult... asa ca e firesc sa ma intreb daca ultimele evenimente legate de El sunt ceea ce imi trebuie. Problema e ca habar nu am. Si aceasta nebuloasa imi cam face zile (sau, mai bine zis, minute, cateodata ore) negre, de intrebari fara sfarsit...
Nesiguranta, teama, sunt inca aici. Desi El s-a intors. Desi he says all the right words.
I guess time will tell. Mai mult de atat, nu stiu. I guess I have to take it slowly... one day at a time. And hopefully, things will work out just fine. Whatever that means.
mă gândesc să facem un picnic săptămâna asta. m-am gândit că joi ar fi bine, dar parcă sâmbătă e mai bine. am uitat că nu mai suntem în vacanţă. :) aşa că sâmbătă: pizza picnic. you, me and everyone we know. :p
RăspundețiȘtergere